Curiozități și despre orhideele Dracula

    Genul de orhidee Dracula, abreviat în literatura de specialitate ”Drac”, este nativ în zonele Americii Centrale, Mexic, Ecuador, Peru, Columbia. Mai precis din zonele muntoase cu înălțimi mari și acoperite cu păduri dese, umbroase și umiditate ridicată. Ținând cont de înălțimea la care se găsesc în mediul natural și temperaturile agreate de acestea nu sunt ridicate. Însă diferența de temperaturi dintre cele diurne și cele nocturne avantajează înflorirea orhideei Dracula.

    Numele de Dracula onorează miticul personaj de pe plaiurile românești, contele cu același nume. Florile acestei orhidee se aseamănă cu chipul mult știut al Contelui Dracula, înfometat după sânge, din filmele americane și literatura internațională. Culoarea neagră a florilor cu nuanțe de roșu la care se adaugă și aspectul dă acestă impresie.

   După părerea mea umilă și a mai multor crescători de orhidee, numele de Față de Maimuță ar fi mai indicat. Asemănarea dintre o floare de orhidee din specia Dracula la unele soiuri, privită în floarea deschisă, este foarte mare cu chipul unei maimuțe fiind și una dintre caracteristicile care fac din ea un trofeu interesant pentru crescătorii de specialitate.

   Aceaste orhidee au fost incluse la începuturi în familia Masdevallia, în special asemănărilor de frunziș și cerințelor climatice. În anul 1978 au fost separate ca două familii de orhidee de sine stătătoare; Masdevallia respectiv Dracula. Până în momentul de față familia Dracula conține aproximativ 118 specii, asta fără să punem la calcul hibrizii obținuți de crescători.

   Culoarea florilor este foarte variată. Paleta de culori este de la negru, mov, roșu până la albastru, roz, alb, portocaliu și galben. De multe ori florile sunt pestrițe sau chiar dungate făcând din ele exemplare și mai deosebite.

   Înmulțirea speciei de orhidee Dracula este relativ simplă. În mare măsură exemplarele bogate se divid în unele mai mici. Metoda înmulțirii prin semințe este anevoioasă, motiv pentru care o practică în special doar crescătorii profesioniști pentru a obține hibrizi mai interesante.

Cu respect,

Gaspar Levente ( un crescător de orhidee Dracula, în devenire )

Achiziții reușite

 

De ceva vreme mă tot străduiam să cumpăr ceva exemplare de orhidee din familia Dracula. Cum în țară nu am găsit, fiind și plecat in anglia, am căutat aici. Am găsit un furnizor cumsecade și promt. Are niște exemplare deosebite. Dar să vă scriu un pic despre orhideele Dracula.
    Se aseamănă foarte bine cu orhideele Masdavillias și chiar întreținerea lor este în mare măsură identică. Nivelul de lumină nu foarte puternică. Este chiar dăunătoare așezarea lor la soare, ca de altfel majoritatea orhideelor. Temperatura de creștere de asemenea este importantă. Temperaturile prea mari  pot duce la pierirea lor în doar câteva ore. Au nevoie de o oscilație mare dintre temperatura de zi și cea nocturnă, cel puțin de 10 grade. Curenții de aer nu trebuie sa fie exagerate dar prezente.   Cel mai important lucru ce trebuie ținut sub observație este umiditatea.

La acest tip de orhidee nu este pericolul de supraudare. Iubește enorm umiditatea, cea cuprinsă între 70 și 100 % este cea mai benefică. Sub acest prag deja suferă și poate chiar să se usuce complect. Substratul de cultură este alcătuit din mușchi și perlit într-un procentaj aparte. Mușchiul fiind un material organic cunoscut pentru propietățiile lui de a reține apa în cantități mult mai mare decât propria greutate. Ghiveciul deasemenea nu este cea obișnuită pentru orhidee. Nu contează culoarea lor. Se folosesc coșuri. Motivul pentru care se folosesc coșuri este că tija florală de obicei crește orizontal sau în jos. Coșurile se agață undeva sus și așa se poate frumos privi florile.
   De ce îmi plac aceste orhidee? Sau de ce le consider speciale? Păi răspunsul este simplu. Li se mai spune Orhidee Față de Maimuță. Cred că cu asta vam trezit interesul asupra lor.


Cu respect,
Gaspar Levente ( mândru crescător de orhidee )

Cum să obținem înflorirea an de an a orhideelor?

 

    Este deja un subiect foarte dezbătut și cu multe sfaturi din stânga și din dreapta, unele bune altele mai puțin bune, sfaturi complecte sau incomplecte. Eu nu vorbesc despre  lucruri citite de pe forumuri sau din cărți, articole copiate de pe alte bloguri. Eu înpărtășesc cea ce am observat din experiența mea de crescător de orhidee. Urăsc blogurile care pun un articol copiat de pe alte bloguri sau clipuri de pe youtube care sunt prost înțelese doar pentru a genera trafic pe propiul blog. Am citit cândva un articol despre cum se obține reînflorirea orhideelor cu cuburi de gheață. Eu sunt curios dacă acea persoană  pentru a se simții mai viguroasă mai reîncărcată pentru a doua zi ar face așa un tratament pe termen mai îndelungat pentru ea înșăși? Dar cum lumea asta parcă a înebunit și a rămas fără răbdare nu mă miră faptul că răspunsul are șanse să fie pozitiv. Dar să nu ne abatem de la subiectul articolului.
   După cum știm încă din vremea când se mai făcea școală plantele au un ciclu natural care se repetă de la an la an cu foarte bune rezultate. În ADN-ul lor este scris când este perioada proprice de înflorire. Însă vorbim de flori care sunt crescute în mediu mai mult sau mai puțin controlate care copiază cât mai fidel posibil mediul lor natural. Controlând acești factori putem obție înfloriri repetate de la an la an și chiar inflorirea multiplă pe an a orhideelor. Eu am observat că dacă forțăm înflorirea multiplă, florile nu sunt așa de intense în culori, viața lor nu este așa de lungă precum dacă am respecta ciclul natural. Este ca și cum noi am încerca ca întrun an să îmbătrânim doar șase luni în loc de douăsprezece. Oare reușim?
   Eu obțin reînflorirea anuală respectând acest ciclu. Cum? Simplu. În primul rând când achiziționez orhidee noi mă interesez despre ele. Ce cerințe are? Este orhidee iubitoare de căldură sau nu? Are nevoie de umiditate ridicată sau nu? Are perioadă de înflorire continuă sau periodică?
   Orhideele au nevoie de perioadă de odihnă pentru a se reâncărca energetic pentru a reîncepe ciclul natural. Majoritatea lor au nevoie de o perioadă mai puțin activă din acest punctdevedere în care se pune baza pentru reușitele următorului ciclu. În perioada activă se folosesc din plin de factorii climatici pentru a înflorii dar în același timp se gestionează singure cu șansa de a reînflorii în ciclul următor formând muguri care în momentul oportun pornesc în tije florare. Gestionarea corectă a factorilor unui ciclu natural au rezultate deosebite. Sunt tehnici de forțare dar aceste tehnici sunt dăunătoare pe termen lung. Orhideele nu rezistă așa de mult la forțare și scurtăm viața lor. În loc să ne bucurăm de mulți ani de ele ne vom bucura de doi trei ani după care pe neașteptate mor.
   Orhideele pe care le cresc majoritatea sunt cam neprietenoase  cu căldura excesivă. Motiv pentru care ele înfloresc primăvara sau vara tîrzie către toamnă. Cănd înfloresc, depinde de specie, florile țin de la câteva zile la câteva săptămâni. dar după înflorire eu le scad cât mai mult posibil temperatura pe o perioada de una sau două luni, uneori chiar trei pentru a favoriza înflorirea în ciclul următor. În această perioadă ele se odihnesc și primăvara mă răspletesc din plin. În perioada de odihnă și cantitatea de apă este redusă dar nu lipsește. Rădăcinile au nevoie în permanență de umiditate. Indiferent de zona de proviniență a orhideelor există o perioadă a anului în care activitatea este mai scazută. acesta este perioada de repaus în care se refac pentru un nou ciclu. Din fericire pentru noi majoritatea au această perioadă în lunile de iarnă. În aceste luni eu recomand dacă nu au tija florală pornită poziționarea lor într-o cameră mai răcoroasă, eventual reduceți puterea caloriferului în acea cameră. Sunt sigur că acest lucru vă va aduce o recunoștință din partea orhideei cu o reînflorire cât mai curând posibilă. La mine funcționează. Temperatura nu este totul. Nu uitați de umiditatea și lumina necesară. Dacă umiditatea lipsește chiar și pe o perioadă scurtă este posibil să compromiteți ciclul următor. Lumina în perioada de repaus da se scurtează dar nu lipsește.

Cu speranța că găsiți informații de care să vă folosiți vă urez mult succes în continuare în această pasiune frumoasă.

Cu respect,
Gaspar Levente

Am reușit! Și nu oricum!

Precis vă întrebați ce naiba a mai reușit și individul acesta? Simplu. Am reușit să obțin înflorirea a unei noi orhidee. Doar este vorba despre un blog de orhidee nu?
În primăvară am cumpărat două tipuri de orhidee miniaturale din familia Restrepia: R Falkenbergii și R Purpurea Rayas Vino Tinto. Sunt mici de statură, Au cîte un singur boboc pe tija florală și rar apar doi.  Dacă cea dea doua a înflorit din primăvară pănă în toamnă de cinci ori cu Falkenbergii nu a fost chiar așa de simplu. Dar Falkenbergii mia adus alte bucurii pe perioada verii. Am avut șansa să desprind de pe ea doua keiki, deci să o înmulțesc. E și așa am obținut din doua orhidee patru. Dar să revenim la înflorit.
   

 Restrepia Falkenbergii toată vara sa dezvoltat foarte bine. A acumulat tot ce a avut necesar și a primit de la mine: lumină potrivită, îngrășământ de orhidee, temperatură potrivită și umiditate din belșug. Bineînțeles fără să fac exces de cele enumerate. Pentru grija arătată cu ce ma răsplătit? Cu patru boboci superbi care au înflorit și mă încântă extraordinar. Cu culoarea galbenă aprinsă și cu dungile roșii închise, cu mustăcioarele acelea gingașe îmi înseninează ziua de cîte ori le privesc. Nu încep  ziua fără să le admir, să le asigur necesarul de umiditate, dar nici nu se termină fără acest lucru.Sunt așa de încântat de reușita mea de nu am cuvinte să mă exprim.
 
    Pe lângă această reușită orhideea R Purpurea Rayas Vino Tinto a înflorit și ea. Așa că am o reușită dublă în aceste zile și mă simnt foarte mândru.  In poza alăturată se văd cele doua specii de orhidee Restrepia înflorite.  Cea mov astăzi sa deschis și așa am avut această ocazie să le fotografiez una lângă alta. Iar în poza de sus se vede că pe tija florală este o floare înflorită și un boboc. Din câte știu eu la această specie de orhidee este un fenomen nu foarte des întâlnit.
  Oricum chiar dacă sunt orhidee miniaturale oferă o mulțumire sufletească deosebită în acele cateva zile în care floarea ne încântă.

Eu sunt extrem de mulțumit de această reușită și abia aștept să mă întorc în țară și să înmulțesc florile pe o scară cât mai largă.


Cu respect,
ing. Gaspar Levente (un iubitor de orhidee foarte mulțumit de realizare )

Peacok Orchid - orhidee doar cu numele

          Cum încă colind meleaguri străine am dat în această primăvară peste un pachețel care a atras atenția cu denumirea; Peacock Orchid, tradus in română Orhidee Păun. Acasă am văzut ceva asemănător în ghivece, însă nu am verificat dacă sunt întradevăr orhidee. Am achiziționat pachetul și am început studierea acestor flori.
          Momentul achiziționării a fost primăvara târzie, deci a fost cam ușor întârziată plantarea conținutului conform îndrumătorului de pe pachet. Conținutul a fost 15 bulbi. Orhideele nu au bulbi, puteți să spuneți. Ei orhideele de grădină, sau de pămănt, au bulbi. Un exemplu foarte bun este Pleonia, care este o orhidee de grădină ce se poate cultiva la noi doar în ghivece deoarece nu rezistă la temperaturile de iarnă decât pînă la -10 - 15 grade celzius. Nefiind acasă am plantat bulbii în două ghivece, leam udat și am așteptat să răsare. Răsăritul a fost cam greoaie. Bulbii au fost destul de dezhidratați dar spre surprinderea mea toți au răsărit.
         

       Deja din acest moment a lăsat de știre că nu sunt orhidee. În grădina bunicii erau o mulțime de gladiole. Răsadul rezultat era identic cu cele ale gladiolelor din grădina bunicii. După un timp au apărut și primele frunze adevărate. Erau lanciolate  ca și a gladiolelor. Sunt orhidee cu frunză lanciolată dar totuși se vedea cu ochiul liber că poartă doar denumirea de orhidee. Cum sunt o persoană mai sceptică, cred 100% doar ce văd cu ochii mei, totuși așteptam momentul înfloririi. Lucru care sa întâmplat la sfârșitul lunii iulie și începutul lui august. La prima floare căutam de ce poartă denumirea de păun. Nu înțelegeam asemănarea. Era o floare cu tulpină de gladiole, tija florală pornită din mijloc și floarea dădea foarte bine cu o narțisă simplă cu un parfum foarte plăcut. O mai pot asemăna cu regina nopții doar ca are un parfum mai ușor și zic eu mai plăcut. Din fericire pentru mine floarea a continuat să dea boboci și să înflorească. În momentul cînd sa deschis mai mulți boboci mi sa luminat în cap de ce a primit denumirea.
           Păunul este în sine o pasăre frumoasă. Însă în momentul când masculul își deschide coada este splendidă. E și Orhideea Păun este la fel. Cînd pe tija florală se deschide 3-4 flori dă impresia de coadă de păun arătânduși frumusețea specifică.
          Nu o să mă apuc să scriu despre denumirea și clasificarea ștințifică, asta o puteți să o aflați ușor de pe wikipedia de exemplu, sau pur și simplu cu o simplă căutare pe google. Eu doresc să vă provoc să experimentați și Dumneavoastră dacă cel care a dat numele de Peacok Orchid a avut dreptate sau nu. Nu mă credeți pe cuvânt. Testați și Dumneavoastră aceste flori. Eu o văd în centrul unei rondele,  pe margine cu alte flori mai rustice care nu cresc mai înalt de 30 - 40 cm. Orhideea Păun atinge ușor înălțimea de 90 cm. Parfumul atrage ușor albinele și fluturii. Cum îi place în plină soare, o altă trăsătură ce arată că nu este orhidee, nu o prea văd la margine de gard care poată să țină umbră. Arată bine și singură în ghivece.

Vă doresc spor la grădinărit, experimentați ca să fiți mereu plăcut surprinși.

Cu respect,
Gaspar Levente

Restrepia - orhidee miniatură, despre și cum să o îngrijim

 

   Nu știu cât de cunoscut vă este această specie de orhidee. Este una relativ nouă și are doar câteva soiuri cunoscute. Numele este dat după un om politic și istoric din columbia, un mare iubitor de natură și în special al faunei columbiene, Jose Manuel Restrepo Velez.  El este pionerul care în descrierile proprii a drumețiilor prin pădurile tropicale columbiene , a studiat mai îndeaproape această specie.

    Orhideea este de talie mică și are o singură floare pe tijă. Planta nu crește mai mare de 15 cm și este o specie care iubește răcoarea și umiditatea. Cei doi factori influențează foarte mult reînflorirea. Lipsa sau excesul uneia duce chiar și la pierderea totală a reînfloririi. Biologii o catalogează ca fiind o specie de orhidee ”cool” (rece). Asta nu înseamnă că rezistă la temperaturi negative. Temperatura de peste noapte și de iarnă nu trebuie să fie mai mică de 6 - 8 grade. Cea de vară însă nu mai mare de 20 - 23 de grade. Cu cât este mai cald cu atât este mai periciclitat existența acestei orhidee. Umiditatea trebuie să fie mai mare, între 70 - 100 %.  Aceste cerințe până la urmă sunt normale dacă ne gândim ca provine din zonă muntoasă, altitudini mari de peste 1500 m, cu ploi fregvente. Aceste păduri tropice sunt dese și cu umezeală ridicată. Substratul este în permanență udă. Nu se va lăsa nici pentru o scurtă perioadă uscată, fiind necesară pulverizare multiplă pe parcursul zilelor călduroase. Cerința Restrepiei față de lumină nu este mare. Are nevoie de umbră. Se va evita soarele direct. O expunere nord westică sau estică, este recomandat dar la o depărtare de la geam pentru a evita razele solare. Razele ard frunzele orhideei și astfel duce la pierirea ei. Apar pe frunze pete negre care cresc pe zi ce trece și se usucă. O propietate aparte a unor soiuri de Restrepia este că în condițiile optime de creștere frunzele își schimbă culoarea din verde în roșiatic.

   Eu personal am testat să le cresc sub clopot de sticlă pentru a avea umiditate ridicată. Rezultatele au fost foarte bune. Sau dezvoltat bine, au reînflorit ușor dar marele dezavantaj a fost că puteam admira frumusețea lor doar dacă de fiecare dată le dezveleam. Din cauza umezelii peretele clopotului transpira și ascudea vizibilitatea orhideei. Am revenit la cultura ei în aer liber, în cameră cu expunere nord westică la o distanță de aproape un metru de geam. Rezultatele sunt înbucărătoare. Le stropesc zilnic de cel puțin de doua ori și chiar am început să le înmulțesc prin keiki.

  Substratul folosit la aceste orhidee este alcătuit din scoarță măruntă în amestec cu mușchi. Ghiveciul este de culoare închisă.  Rădăcina orhideei Restrepia nu face fotosinteză deci nu este nevoie de lumină. Însă se va avea grijă ca mușchiul să nu fie în exces pentru a nu sugruma rădăcina.

  Floarea este mică și gingașă. Poza cu moneda de 50 de bani cred că este foarte grăitoare din acest
punctdevedere.  Culoarea ei poate fi de la mov la galben și maro. Cu dungi sau pete în degrade. Cum am amintit și mai sus se găsește în capătul tijei și este solitară.

   În viitor voi dori să obțin niște aranjamente florale cu orhidee miniature, poate chiar în combinație cu cele medii. Se pot obține aranjamente deosebite. O bucățică ruptă din natură. O biodiversitate în miniatură.

 Va plăcut acest articol, vă rog să o distribuiți pentru a răspândii cât mai mult informația despre această specie de orhidee.

 Vă mulțumesc pentru atenția acordată și vă doresc mult succes în acest deosebit hobby,

Cu respect,

Gaspar Levente

Cum alegem substratul potrivit pentru orhidee?

 

   Majoritatea prietenilor mei au o orhidee în casă, dar când vine vorba să schimbe substratul din ghiveci fac greșeli în alegerea potrivită a substratului.  Asta și pentru motivul că în comerțul din românia se găsește doar căteva sortimente generale. Nu mă refer acuma la compoziția lor, doar strict la mărimea componentelor din substratul respectiv.
   Este bine de știut că substartul de orhidee este clasificată și pe acest subiect, adică a mărimea componentelor. Defapt este o clasificare logică și foarte necesară. Știm cu toții că orhideele aeriene nu au nevoie de pământ bogat în substanțe nutritive, amestecul este scoarță de copac sau resturi de nucă de cocos în general. Rădăcina orhideelor aderă la aceste bucăți de scoarță și absorb din umiditatea înconjurătoare necesarul de substanțe nutritive. Dar ce facem când orhideea noastră crește sau produce un keiki și dorim să o divizăm sau despărțim de orhideea mamă? Sau pur și simplu sa dezvoltat și este necesar schimbarea substratului pentru că nu mai are loc în vechiul ghiveci.
   Mergem la magazin, cumpărăm substrat de orhidee schimbăm și ghiveciul și totuși orhideea dă semne de suferință sau pur și simplu moare. Unde am greșit? Este întrebarea foarte logică și necesar de pus. Floarea nu era prea bătrână pentru a muri, asta vă asigur eu. Eu nu am pierdut nici o orhidee din cauza bătrâneții. De vină este în majoritatea cazurilor substratul nou achiziționat. Ori are componente prea mari și rădăcina nu a reușit să intre suficient în legătură, ori este prea mică și rădăcina este sufocată, nu poate respira. Rare ori este problema chiar compoziția substratului de orhidee. Dar cum la noi se găsesc în comerț doar câteva specii de orhidee acest subiect nu merită a fi dezbătut.
   Așadar orhideele în funcție de stadiul lor de dezvoltare au nevoie de un substrat clasificat după mărimea componentelor;
    - mică, se folosește în general la orhidee în stadiul de puiet. Aderă foarte bine la rădăcină și oferă o umiditate crescută la udări corecte pentru puiet. Cum avansează în vârstă orhideea se trece la urmatoarea mărime deoarece rădăcinile au nevoie de mai multă aerisire.
   - medie,  este substratul cel mai des folosit. Este excelentă pentru orhidee tinere care au și început să înflorească. Rădăcinile sunt mai groase, mai bine dezvoltate și au nevoie de o aerisire mai mare pentru a nu putrezi. Cea precedentă este deja prea compactă și rădăcina se sufocă. Odată pierdută este destul de greu de a reforma rădăcina orhideei, este nevoie de luni de zile.
   - mare, este substratul orhideelor mature cu o rădăcină foarte bine dezvoltată, sănătoasă. Uneori și pentru orhideele mai speciale. Cu cât cresc în viată mai bine cu atât au nevoie de o aerisire mai bună la rădăcină.
     Crescătorii de orhidee de obicei mai folosesc și amestecuri de substrate în diferite procente, pentru

stadiu interimar de creștere. În imaginile prezentate în acest articol este substratul mediu pe care îl folosesc eu și exemplul de puiet care nu are ce face cu acest substrat. Puietul este din specia Cymbidium care în substratul lui are și alte componente decât scoartă de copac. Acest puiet nu ar putea supraviețui cu substartul mediu și șansele ar fi foarte mari de a o pierde. Așadar folosesc un substrat mic în amestec cu mușchi.

   Sper că observațiile mele vă sunt de folos și vă urez mult succes în continuare în această magnifică pasiune.

   Cu respect,
Gaspar Levente

PS. Dacă crezi că ai ceva de adăugat lasă un  comentariu. Ași fi foarte fericit să dezbat acest subiect și nu numai.